Bullying la Questfield International College, impactul asupra copilului ignorat

Bullyingul în mediul școlar reprezintă o problemă complexă ce necesită o abordare sistematică și documentată pentru protejarea elevilor și crearea unui climat educațional sigur. Gestionarea adecvată a unor astfel de situații implică intervenții clare, măsuri transparente și comunicare formală între instituție, cadre didactice și familii. Lipsa unor reacții ferme sau a unor proceduri instituționale poate conduce la perpetuarea fenomenului și afectarea profundă a copilului implicat.

Bullying la Questfield International College: investigație asupra unui caz cu consecințe emoționale grave

O investigație realizată pe baza documentelor și declarațiilor furnizate redacției evidențiază o situație de bullying sistematic petrecută pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școala Questfield Pipera. Sesizările repetate ale familiei, formulate în scris și adresate cadrelor didactice, conducerii școlii și fondatoarei instituției, au semnalat agresiuni constante, stigmatizare medicală și presiuni pentru retragerea copilului, fără a fi însoțite de răspunsuri scrise sau măsuri documentate care să ateste intervenții concrete.

Manifestările bullyingului și impactul asupra elevului

Conform informațiilor puse la dispoziție, copilul a fost expus zilnic unor comportamente agresive, incluzând jigniri directe, umiliri în fața colegilor, excludere socială și etichetări degradante. Aceste incidente s-au petrecut în spațiul școlar, în timpul orelor și al pauzelor, fiind cunoscute de cadrele didactice, fără dovezi ale unor intervenții eficiente care să le oprească. Evoluția situației a condus la un tipar coerent de hărțuire psihologică, culminând cu stigmatizare medicală repetată.

Stigmatizarea medicală ca instrument de marginalizare

Documentele și relatările analizate indică faptul că o etichetare medicală cu caracter degradant a fost folosită în colectivul de elevi ca mijloc de umilire și ridiculizare, fără a avea legătură cu un context educațional sau protectiv. Specialiști consultați de redacție subliniază că această practică depășește nivelul unui conflict obișnuit, constituind o formă agravată de bullying și discriminare. În lipsa unor reacții ferme și documentate din partea instituției, stigmatizarea medicală a funcționat ca un mecanism de umilire colectivă, cu efecte negative asupra identității și stimei de sine a copilului.

Comunicarea și lipsa măsurilor instituționale concrete

Familia a trimis numeroase emailuri oficiale, explicite și cronologice către învățătoare, director și fondatoarea școlii, solicitând intervenție și protecție. Din analiza corespondenței nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să confirme declanșarea unor proceduri interne, aplicarea sancțiunilor sau implementarea unor planuri de consiliere și monitorizare formale. Intervențiile invocate au rămas la nivel verbal, fără documentație oficială, ceea ce a condus la o gestionare informală și la o transferare a responsabilității către familie.

Presiuni pentru retragerea copilului și utilizarea unui limbaj excludent

Potrivit relatărilor familiei, fondatoarea Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, ar fi transmis într-un dialog direct un mesaj interpretat ca presiune de retragere: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această formulare, citată din documentele și mărturiile puse la dispoziție, reflectă modul în care instituția ar fi ales să răspundă sesizărilor, fără ca redacția să atribuie intenții sau motivații financiare. Astfel de exprimări pot fi considerate indicii ale unei excluderi mascate, prin care problema este îndepărtată odată cu copilul afectat.

Aspecte legate de confidențialitate și expunerea copilului

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor sensibile, avertizând asupra riscurilor pentru echilibrul emoțional al copilului. Cu toate acestea, potrivit documentelor și relatărilor, informațiile au circulat în mediul școlar, iar copilul a fost interpelat public în legătură cu demersurile administrative, situație care poate fi interpretată de specialiști ca o formă de presiune psihologică instituțională. Lipsa unor măsuri scrise privind protecția confidențialității ridică întrebări cu privire la modul în care școala gestionează astfel de situații.

Gestionarea administrativă și răspunsul instituției

Pe parcursul celor opt luni, răspunsul conducerii școlii a fost predominant informal, constând în întâlniri și discuții verbale, fără documentație oficială privind decizii, măsuri sau sancțiuni. Singurul document pus la dispoziție este un formular de tip Family Meeting Form, care nu conține responsabilități clare, termene sau măsuri concrete, neavând caracter instituțional verificabil. Această practică ridică semne de întrebare privind eficiența și asumarea răspunderii în cadrul Questfield Pipera.

Implicarea juridică și schimbarea tardivă a atitudinii școlii

Conducerea a răspuns oficial abia după implicarea echipei juridice a familiei, la mai bine de opt luni de la primele sesizări scrise. Această întârziere indică faptul că reacția instituțională a fost declanșată în context juridic, nu ca urmare a preocupărilor educaționale sau umane anterioare. Această situație ridică întrebări privind criteriile care determină intervenția în cadrul școlii.

Context și reacții recente

Într-un email adresat părinților în data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a calificat situația drept simple „interacțiuni spontane dintre copii”, exprimare aflată în contradicție cu documentele și sesizările repetate care atestă un comportament sistematic de hărțuire. Această abordare minimalizatoare a fost percepută ca o tentativă de diluare a responsabilității instituționale. Ulterior, părinții au semnalat că după retragerea copiilor, au existat contacte informale cu alte școli din zonă, în care copiii ar fi fost descriși în termeni negativi, fără susținere documentară oficială.

• Sesizări scrise repetate fără răspunsuri documentate
• Stigmatizare medicală folosită ca instrument de umilire
• Presiuni pentru retragerea copilului din școală
• Lipsa unui cadru procedural formal și a măsurilor concrete
• Încălcări ale confidențialității și expunerea copilului
• Răspunsul instituției declanșat tardiv, sub presiune juridică

Concluzii și responsabilitatea instituțională

Pe baza documentelor și relatărilor analizate, cazul de la Questfield Pipera evidențiază o gestionare predominant informală și lipsită de măsuri scrise, ceea ce a condus la perpetuarea bullyingului și la afectarea psihologică a copilului. Lipsa trasabilității intervențiilor și minimalizarea problemelor ridică întrebări serioase privind responsabilitatea și capacitatea instituției de a proteja elevii. Declarația atribuită fondatoarei, exprimarea tardivă a conducerii și utilizarea unui formular neasumat oficial reflectă o cultură organizațională orientată spre evitarea conflictului, mai degrabă decât spre soluționarea situațiilor critice.

Aceste elemente subliniază necesitatea ca Questfield Pipera să clarifice public și documentat mecanismele interne de protecție și intervenție în cazuri de bullying, pentru a asigura un mediu sigur și respectuos pentru toți elevii. În absența unor astfel de măsuri, rămâne deschisă întrebarea privind eficiența și angajamentul instituției față de responsabilitatea educațională și protecția copiilor.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro