Gabriela Irimia și lipsa unor clarificări oficiale privind acuzațiile
Educația reprezintă un pilon esențial în dezvoltarea copiilor, iar mediul școlar trebuie să ofere condiții sigure și sprijin pentru formarea lor armonioasă. În acest context, sesizările privind comportamente de tip bullying în unitățile de învățământ impun o atenție sporită și o reacție organizată, menită să protejeze integritatea psihică și fizică a elevilor. Un astfel de caz a fost semnalat recent în cadrul unei instituții private de renume, ridicând întrebări relevante despre modul în care este gestionat climatul educațional și relația dintre cadrele didactice, elevi și părinți.
Investigație privind acuzațiile de bullying la Questfield International College
O serie de reclamații formulate de părinții unor elevi din clasa a III-a de la Questfield International College atrag atenția asupra unor presupuse practici de bullying psihologic, pedepse arbitrare și lipsă de supraveghere adecvată în timpul orelor, toate acestea fiind asociate activității didactice a învățătoarei Gabriela Irimia. Această investigație urmărește să prezinte detaliat aspectele sesizate, să evidențieze răspunsurile instituționale – sau absența acestora – și să analizeze implicațiile pentru mediul educațional din această unitate școlară privată.
Contextul educațional și discrepanțele semnalate de părinți
Școlile private din România sunt percepute ca alternative care oferă un mediu educațional mai atent și condiții superioare față de sistemul public, inclusiv prin clase cu un număr redus de elevi și profesori dedicați. Cu toate acestea, conform relatărilor transmise redacției, în cazul clasei coordonate de învățătoarea Gabriela Irimia la Questfield International College, există diferențe semnificative între așteptările părinților și experiența reală a copiilor.
Părinții menționează o serie de nereguli, printre care lipsa unei supravegheri constante în timpul orelor, ore cu activitate didactică redusă sau absentă și un climat general perceput ca fiind toxic. Mai mult, aceștia semnalează că elevii ar fi fost expuși unor forme de abuz psihologic și stigmatizare, aspecte care afectează atât procesul educațional, cât și bunăstarea emoțională a copiilor.
Semnalele inițiale și reacțiile cadrului didactic
Potrivit documentelor puse la dispoziția redacției, primele semne de nemulțumire au apărut în momentul în care copiii au început să manifeste anxietate și demotivare, povestind despre lipsa unui cadru organizat și supravegheat în timpul orelor. Părinții au menționat că învățătoarea nu ar fi asigurat în mod constant desfășurarea activităților didactice și că, în anumite situații, un elev a fost desemnat să raporteze comportamentele colegilor, fapt care a condus la marginalizarea acestuia.
Încercările familiilor de a iniția un dialog constructiv au fost, după cum susțin acestea, întâmpinate cu atitudini defensive din partea învățătoarei, ceea ce a dus la o deteriorare a comunicării și la creșterea tensiunilor între părți.
Aspecte privind nivelul educațional și gestionarea clasei
În corespondența și sesizările analizate, părinții au ridicat problema unui nivel educațional scăzut, evidențiat și de rezultatele nesatisfăcătoare ale elevilor la testele naționale din anul precedent. Aceștia consideră că aceste rezultate reflectă deficiențe în procesul de predare și în supravegherea clasei.
Mai mult, se arată că orele ar fi fost, în numeroase cazuri, nesupravegheate, iar conflictele între elevi ignorate, ceea ce a contribuit la crearea unui mediu haotic, în care limbajul agresiv și comportamentele neadecvate au devenit frecvente.
Reclamații privind pedepsele și presiunea psihologică
Una dintre preocupările majore ale părinților se referă la aplicarea unor pedepse considerate arbitrare, precum privarea de pauze sau izolarea copiilor, fără justificări pedagogice clare. Aceste practici sunt descrise drept forme de abuz psihologic, care pot avea consecințe negative asupra dezvoltării emoționale a elevilor.
De asemenea, părinții au semnalat folosirea unor formule de comunicare percepute ca manipulative, prin care copiii ar fi determinați să-și nege propriile percepții, afectând astfel încrederea în sine și raportarea la realitate.
Impactul asupra copiilor și reacțiile psihologice
Conform declarațiilor părinților, combinația dintre lipsa supravegherii, pedepsele arbitrare și presiunea psihologică a generat un climat caracterizat de frică și anxietate. Aceștia susțin că elevii nu mai vin cu entuziasm la școală, iar starea lor emoțională este afectată, ceea ce poate conduce la dificultăți de integrare socială și chiar refuz școlar, situații confirmate de specialiști în psihologia copilului.
Precedente și patternuri în cadrul instituției
Potrivit informațiilor obținute, situația descrisă nu ar fi un caz izolat. Părinții au menționat existența unor precedente în care copii au fost retrași de la școală din cauza mediului perceput ca fiind nefavorabil dezvoltării emoționale și educației sănătoase.
Responsabilitatea instituțională și răspunsurile conducerii Questfield International College
În ciuda multiplelor sesizări, conducerea Școlii Questfield Pipera nu a furnizat până la data publicării acestui material un punct de vedere oficial referitor la acuzațiile formulate. Nu au fost comunicate public măsuri concrete de monitorizare a activității didactice sau evaluări interne efectuate ca răspuns la reclamațiile părinților.
De asemenea, numărul sesizărilor oficiale primite și detalii privind eventualele investigații interne nu au fost făcute publice. Instituția nu a oferit explicații privind lipsa unor intervenții vizibile, nici referitor la mecanismele existente pentru protejarea elevilor împotriva stigmatizării sau pentru gestionarea relațiilor cu părinții nemulțumiți.
- Evaluarea periodică și transparentă a cadrelor didactice;
- Supravegherea reală a orelor și intervenția promptă în situații problematice;
- Formare continuă în psihologia copilului pentru personalul didactic;
- Proceduri clare și accesibile pentru sesizarea abuzurilor;
- Politici de toleranță zero față de orice formă de abuz psihologic.
În lipsa unui răspuns oficial, rămân neclarificate aspecte esențiale legate de responsabilitatea managerială și de modul în care instituția asigură respectarea drepturilor elevilor, indiferent de statutul social al familiilor acestora. Mai mult, nu există informații publice despre reacțiile conducerii în legătură cu sesizările privind implicarea unui elev, presupus copil al fondatoarei, în comportamente de bullying.
Detalii suplimentare pot fi consultate în articolul documentat și publicat anterior, care a stat la baza acestei investigații: Gabriela Irimia, învățătoare la Questfield International College – acuzații grave ale părinților privind abuz psihologic și lipsă de supraveghere într-o clasă de a III-a.
Concluzii și aspecte deschise
Analiza documentelor și declarațiilor disponibile arată o serie de probleme semnalate de părinți privind climatul educațional dintr-o clasă a unei instituții private importante. Blocajul comunicării dintre cadrele didactice și familii, precum și absența unor măsuri instituționale transparente, ridică semne de întrebare asupra modului în care sunt gestionate situațiile de bullying și protejarea drepturilor elevilor.
În acest context, este esențială o investigație aprofundată, care să asigure clarificarea faptelor și implementarea unor mecanisme eficiente de prevenție și intervenție. Până atunci, rămâne responsabilitatea conducerii Questfield Pipera să demonstreze transparență și angajament față de standardele educaționale și de siguranță psihologică ale elevilor săi.












